România așteaptă de la o oră la alta să afle dacă va plăti cea mai mare despăgubire din ultimii zeci de ani unei companii străine.

Loading...

România se află în așteptarea unei decizii cruciale ce ar putea implica cea mai semnificativă despăgubire plătită unei companii străine în decenii. Potrivit unor surse guvernamentale, suma în discuție se ridică la aproape 2 miliarde de dolari, destinate firmei canadiene Gabriel Resources. Compania a intentat o acțiune la Curtea de Arbitraj de la Washington după ce statul român a blocat proiectul de exploatare auriferă de la Roșia Montană, deși anterior îi acordase acest drept.

Curtea de Arbitraj Comercial de la Washington, instituție sub umbrela Băncii Mondiale, a finalizat audierile și pledoariile, luând act de depozițiile prezentate acum cinci luni. Guvernul român se pregătește pentru posibilitatea de a plăti despăgubiri în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari și a constituit un grup de experți pentru gestionarea acestei situații. Cu toate acestea, există speranța că suma finală de plată să fie sub jumătate din cererea inițială de peste 4 miliarde de dolari formulată de Gabriel Resources.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a exprimat frustrarea în legătură cu această situație, subliniind că, de-a lungul timpului, a fost obișnuit să plătească pentru deciziile regretabile luate de alții. El a cerut ca toate documentele să fie adunate și făcute publice pentru a permite cetățenilor români să cunoască toate aspectele acestui caz.

Decizia emisă de Curtea de Arbitraj este executorie, iar în cazul în care România nu respectă programul de plată convenit cu Gabriel Resources, penalități suplimentare vor fi aplicate în fiecare zi de întârziere. Guvernul a declarat că după pronunțarea deciziei, cele două părți implicate vor negocia un calendar pentru achitarea despăgubirilor.

Întreaga poveste a exploatării miniere de la Roșia Montană a început acum 27 de ani, având ca miză cea mai mare rezervă de metale prețioase din Europa: 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, evaluate la 16 miliarde de dolari în 2013. Conform planurilor inițiale, România urma să primească redevențe în valoare de 6%.

Loading...

Inițial, contractele au fost semnate de antreprenorul român Frank Timiș în 1997. Un an mai târziu, Gabriel Resources achiziționează pachetul de acțiuni, cu statul român deținând o participație de 20%.

În 2013, guvernul condus de Victor Ponta a dat undă verde proiectului controversat de exploatare a aurului și argintului, cu utilizarea cianurii, provocând ample proteste în rândul populației. În urma presiunii publice, legea a fost respinsă în Senat în decembrie 2013 și în Camera Deputaților în 2014.

Gabriel Resources a acționat în judecată România la Washington în 2015, iar un moment crucial s-a produs în 2017, când guvernul condus de Dacian Cioloș a solicitat includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO ca sit istoric, protejând astfel zona împotriva exploatării miniere.

Ulterior, guvernele conduse de Mihai Tudose și Viorica Dăncilă au încercat să retragă cererea, însă în 2020, guvernul condus de Ludovic Orban a continuat demersurile, iar în 2021, Roșia Montană a fost oficial declarată sit protejat.

Loading...